Ce o să spun mai jos, va suna prea patetic. Dar, fiindca simt ca o sa explodez, mai bine sa scriu, tot feluri de porcari, ca sa ma uşurez.
Nu ştiu absolut nimic despre el. E un baiat, din clasa a 10-a, de care am răs anul trecut, la balul bobocilor. Deobicei, roata se învărte.
Nu e nimic special, doar că are o privire foarte speciala. Şi cum eu, sunt foarte disperata în ultima vreme, l-am visat, şi am început să cred că visele mele sunt reale.
Du-te dracului!
Nu m-am îndragostit, dar ceea ce simt se poate descrie ca o atragere foarte mare. Ceva de genul:
Îţi place o floare, dar ştii că dacă o sa te apropii de floarea aceasta, toata lumea o să ştie că ai furat-o din gradina cea urăta. E un fel de provocare.
Nu vreau să provoc. Vreau doar să vad daca sunt în stare să fac, odata în viaţa mea, ceva pentru mine!
Să-mi trezesc, pur şi simplu sentimentele şi să iubesc.
Eu una, cred că pot să iubesc pe oricine din lumea asta, dacă ştie cum să se comporta cu mine. Şi nu cred că sunt prea dificila.
Vreau să-l am, pentru că ştiu că niciodata nu a avut prietena.
Nu ma gândesc la un viitor îndepartat. Ma gândesc la căteva săptamani, luni.. nu ştiu.
Dar, vreau să încep şi eu ceva, în viaţa mea, şi să nu fie la distanţa.

Nu suport să ţin în mine. Nu vreau nici să vorbesc, ca să nu par patetica. Şi să plictisesc pe oamenii din jurul meu.
Vreau doar să fiu împlinita pe plan sentimental. Odata...
Sper.