miercuri, 17 februarie 2010

Pe lângă plopii fără soţ

"Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi -
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea -
Tu nu m-ai înţeles.

De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;

O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor."

Un comentariu:

  1. Offf...Poezia asta o stiu din clasa aII-a si nici acum nu am uitat-o!O iubesc! >:D<

    RăspundețiȘtergere