Drumul te asteapta, du-te!

Probabil niciodata nici nu eram mai mult, decat 2 straini. Carora le placea sa stea de vorba. Sau, tie iti placea sa te uiti la mine, asa pur si simplu. Poate ca, doar eram paranoica si n-am inteles chestia cu privitul, drept in ochii. Iar cand imi ridicam privirea spre tine, te uitai in alte partii.
Poate era doar dorinta mea sa te uiti la mine. Iar cand ai facut-o, eu m-am aprins.
Oricum, momentele petrecute "langa" tine, sunt foarte speciale. Zice lumea ca nu prea vorbesti despre lucruri personale. Ha! Mie imi povesteai despre familia. Despre potenitala familia. Despre visele tale.
Dorintele care se indeplinesc, in fiecare zi cate una.
Doamne, imi venea sa plang cand ma uitam "cum cresti". Cum pleci in lume, in cautarea fericirii... Pe care, precis, o vei gasi.
Crede-ma, n-am curaj sa ma retrag, pur si simplu, din viata ta. Cumva, ai marcat-o. Cu un miros dulce-amarui.
Fetita a invatat multe lucruri de la tine. Si imi e frica sa nu cresc, cand vei pleca.