De cand iubesc.

M-am schimbat total de cand m-am pierdut in albastrul nedefinit a ochiilor lui.
De un an am inceput sa am mai multa incredere in viata.
Nu pot sa respir, de teama ca sa nu murdaresc aerul pe care-l inhala si el.
In fiecare minut ce trece, ma conving de un lucru: "O sa supravietuiesc multe primaveri fara el. Niciodata nu o sa-l am, si tot asa nicodata nu o sa pot sa ma opresc."
Imi spunea multa lume: Cand vei iubi pentru prima data, o sa-ti dai seama despre ce vorbeam.
Acuma, parca imi rasuna fiecare cuvant in urechiile.
Si nu-mi pare rau.
Dumnezeul e mare. Si o simpla prietenie e, cateodata, mult mai mult decat o si mai simpla relatie.
Prietenia nu se strica atat de repede.

De data asta, incerc sa nu ma pierd. Dau vina pe mine din nou. Fiindca nu puteam sa fiu numai o prietena.
Si nu ma mai chinui.
Uitarea nu vine asa.